Un calcul simplu scoate la iveală o greșeală de 1 miliard de euro. Unde s-a încurcat Guvernul

Guvernul miza, în decembrie 2014, pe venituri totale de 218,4 miliarde de lei la bugetul general consolidat, care include atât bugetul de stat cât și bugetele administrațiilor publice locale. În realitate, veniturile au fost de 214,3 miliarde de lei, cu patru miliarde de lei, respectiv cu 1,9% mai mici decât suma proiectată în urma celor trei rectificări bugetare de anul trecut.

Simplu spus, economiștii Guvernului au greșit estimările cu aproape un miliard de euro în ceea ce privește veniturile pe ultimele două luni ale anului trecut, deși aveau situația clară pe primele 10 luni ale anului.

În funcție de evoluția veniturilor și cheltuielilor, dar și de apariția unor nevoi neprevăzute pe parcursul anului, Executivul are posibilitatea să „redeschidă” bugetul și să opereze o serie de modificări. Anul trecut, bugetul a fost rectificat de trei ori, în iulie, în septembrie și în decembrie. La fiecare rectificare, Guvernul a redus veniturile bugetului de stat, cu 255 de milioane de lei, cu 1,4 miliarde de lei, respectiv cu 2 miliarde de lei. Ultima rectificare, cea din decembrie, a permis reajustarea previziunilor pe baza evoluțiilor din perioada ianuarie-octombrie 2014, adică pe baza încasărilor din primele zece luni ale anului.

La finele lunii octombrie 2014, bugetul general consolidat era pe excedent. Veniturile erau mai mari decât cheltuielile cu 1,9 miliarde de lei, adică 0,29% din PIB. Ținta de deficit asumată pentru anul trecut a fost de 2,2% din PIB, ceea ce înseamnă că executivul mai putea cheltui aproape 15 miliarde de lei în 2014.

La final de an s-a dovedit, însă, că banii colectați la buget au fost mai puțini decât cei pe care se bazau guvernanții. Ca urmare, au fost reduse o serie de cheltuieli. În program, Executivul anticipa că își permite să cheltuiască 233,1 miliarde de lei. În realitate, însă, a cheltuit cu 7,3 miliarde de lei, respectiv 3,1%, mai puțin. „Economiile” s-au realizat, în cea mai mare parte, de la bunuri și servicii, categorie care include de la carburanții necesari parcurilor auto ale instituțiilor publice la medicamente, respectiv de la cofinanțări. De altfel, Guvernul nu a atins nici ținta privind atragerea de fonduri europene. Sumele decontate de Comisia Europeană au fost în 2014 cu 2,9 miliarde de lei, respectiv 20,6%, mai mici decât cele din program.

Unde au fost „umflate” veniturile

Principalele capitole la care nu s-au realizat veniturile au fost TVA și fonduri europene. Încasările din taxa pe valoare adăugată au însumat 50,8 miliarde de lei, cu trei miliarde de lei, respectiv 5,6% mai puțin decât suma prevăzută în program, de 53,9 miliarde de lei.

Din raport reiese totodată că încasările din TVA au scăzut în 2014 cu 1,8% față de 2013, ca urmare a unor rambursări mai mari de TVA, dar și ca urmare a reducerii TVA la 9% la produsele de panificație.

„Încasările din TVA au înregistrat o scădere ușoară de 1,8%, pe fondul creșterii rambursărilor de taxă cu 19,7% în timp ce încasările din operațiuni interne au crescut cu 3,9% iar încasările din importurile de bunuri au crescut cu 1,6%”, se arată în raport.

Evoluția rambursărilor de TVA în perioada ianuarie 2014 – martie 2015

Sursă date: Consiliul Fiscal

Începând cu luna august 2014, dar și în prima parte a anului trecut, Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a rambursat sume mai mari de TVA decât în anul anterior. În decembrie, acestea au fost de două ori mai mari decât în 2013, reiese din cifrele publicate de Consiliul Fiscal.

Cum au fost folosite rambursările TVA pentru a justifica venituri suplimentare la buget

Dacă în 2014 rambursările mai mari de TVA au fost folosite pentru a justifica nerealizarea veniturilor din TVA, un an mai târziu, Guvernul se folosea de rambursările mai mici din TVA pentru a demonstra sustenabilitatea reducerii unor taxe.

„Avem o colectare mult peste așteptări a veniturilor la buget (…) Această situație ne permite să mergem mai departe cu ideea de a avea o relaxare fiscală legată de TVA chiar înainte de intrarea în vigoare a Codului Fiscal”, spunea premierul Victor Ponta la începutul lunii aprilie.

Consiliul Fiscal, instituție înființată la cererea expresă a Fondului Monetar Internațional (FMI) pentru a monitoriza acțiunile Guvernului, atrăgea, însă, atenția, în opinia cu privire la reducerea TVA la alimente, că „în primul trimestru, încasările nete din TVA, unde este localizată principala depășire față de programul de încasări, de 1,8 mld. de lei, au fost influențate favorabil și de rambursările mai mici de TVA față de aceeași perioadă a anului trecut (și în condițiile unor rambursări mult mai mari făcute în luna decembrie 2014), ceea ce îndeamnă din nou la precauție”

De asemenea, experții instituției independente ce are obiectivul de a monitoriza responsabilitatea politicii fiscal-bugetare mai notau că în primele trei luni ale acestui an s-au observat venituri mai mari din TVA nu ca urmare a unei încasări mai eficiente, ci și pe fondul reducerii rambursărilor de TVA.

În ianuarie, spre exemplu, TVA-ul încasat efectiv a crescut cu 18,5% pentru că și rambursările au scăzut cu 35,94%. Altfel, sumele colectate sub formă de TVA au fost doar cu 4,76% mai mari decât în 2014.

De altfel, în ciuda declarațiilor făcute de premier, ținta de venituri nu a fost atinsă nici în primul trimestru din acest an, reiese din datele Finanțelor. Cu toată că încasările din TVA au fost cu 14,2% mai mari decât cele din program, în perioada ianuarie-martie, veniturile totale la bugetul general consolidat au însumat 54,9 miliarde de lei, cu 0,2 miliarde de lei lei mai puțin decât cele anticipate de executiv.

Mai puțini bani europeni

Guvernul nu și-a atins în 2014 nici obiectivul privind absorbția de fonduri europene. Sumele primite de la UE în contul plăților efectuate, adică sumele efective decontate de Comisia Europeană pentru beneficiarii din România, au fost cu 2,9 miliarde de lei mai mici decât cele pe care se baza Guvernul în estimările făcute pe baza execuției din primele zece luni ale anului.

„Minusurile” de la TVA și fonduri europene au fost compensate parțial de venituri suplimentare din impozitul pe profit, salarii, venit și câștiguri de capital, unde încasările au fost cu un miliard de lei mai mari decât cele prevăzute în programul actualizat

Investițiile, sacrificate pentru a compensa colectarea slabă la buget

Pe ultima sută de metri, Executivul a făcut economii semnificative doar la capitolul „bunuri și servicii”, unde cheltuielile s-au ridicat la 39,5 miliarde de lei, cu 2,3 miliarde de lei mai puțin, respectiv 5,5%, față de suma programată. Cu toate acestea, cheltuielile cu bunuri și servicii au fost cu aproape un miliard de lei, adică 2,6% mai mari decât cele înregistrate în 2013.

De asemenea, executivul a tăiat peste 3,3 miliarde de lei de la proiectele cu finanțare din fonduri externe nerambursabile. Suma alocată conform programului actualizat după zece luni a fost de 18,1 miliarde de lei, însă, în realitate, Finanțele au transferat doar 14,8 miliarde de lei pentru finanțarea acestor investiții.

„Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, în anul 2014, au înregistrat o creștere de 3,5% comparativ cu anul 2013, fiind efectuate în sumă de 32,7 miliarde lei, respectiv 4,9% din PIB”, se arată în raportul Finanțelor. Tot acolo se precizează însă că în 2013 investițiile au fost ceva mai scăzute deoarece au fost plătite o serie de arietate (datorii a căror dată scadentă a fost depășită cu 90 de zile) ale Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale, în sumă de circa 2 miliarde lei, precum și arierate ale administrațiilor locale din împrumuturi din trezorerie, în sumă de 800 milioane lei.